Recomandarile unui economist pentru producatorii romani

Agricultura in cinci lectii, sau cum ar trebui sa actioneze agricultorii romani in lupta lor cu supermarketurile pentru a-si vinde produsele, este o analiza postata recent de profesorul de economie Cristian Paun pe o retea de socializare.

Scris de Agro Food, Joi, 16 Septembrie 2021
In opinia specialistului, tendinta recenta de a produce mult si prost este una contraproductiva, agricultorii romani ar trebui in schimb sa mizeze pe o calitate superioara. De asemenea, economistul sustine ca producatorii autohtoni trebuie sa invete de la marii retaileri si sa nu se bazeze pe un sprijin politic in aceasta lupta.
 
„Agricultura in 5 lectii sau despre cum putem evita aruncatul rosiilor pe camp!
Agricultorii romani vor continua sa aiba mari probleme atata timp cat nu vor depune un minim de efort sa inteleaga ce spune economistii si stiinta din spatele lor:
 
Lectia 1:
Un produs, chiar si cand vorbim de rosii sau ardei, trebuie sa fie cautat de consumator prin prisma calitatii si pretului. Daca oferi aceeasi calitate (proasta) dar la preturi mai mari sau la acelasi pret oferi o calitate mai proasta, consumatorul va prefera altceva. Ideea e sa faci diferit nu sa mimezi ce fac altii prost. Rosii fara gust produc multi, rosii cu gust tot mai putini. Rosii stimulate tot mai multi, rosii naturale (bio/eco) tot mai putini.
 
Lectia 2:
Un produs nu poate avea acelasi pret in fata tarlalei cu cel din apropierea blocului consumatorului. Costul deplasarii intre locul de productie si locul de consum arareori si-l asuma consumatorul, el are pretentia ca acest cost sa fie deja inclus in pret si in grija producatorului. Din diferite motive, consumatorul consuma rosiile sau ardeii cat mai aproape de blocul sau si nu in capatul tarlalei. In plus, exista si problema depozitarii si conservarii: consumatorul modern de rosii si ardei le prefera proaspete, cat mai departe de sezonul in care ele se produc (iarna nu vara). Si acest cost al depozitarii cade tot in sarcina producatorului.
 
Deci, pretul vara din capatul tarlalei la rosii nu poate fi comparat niciodata cu pretul de langa scara blocului consumatorului iarna. Sau la mare distanta de locul de productie, iarna sau vara. Investitiile in infrastructura de transport si depozitare, in mijloacele de transport, sistemele de depozitare sunt vitale si pot ameliora semnificativ costurile aferente. Asta inseamna competitivitate si avantaj competitiv. De asta, adesea, producatorii de rosii VARA isi dau pe nimic munca lor, neavand capitalul si stiinta sa colecteze, depoziteze si sa vanda la mare distanta de tarlaua lor rosiile. Si apeleaza la samsari, o veriga inevitabila atata timp cat ei nu pot sau nu vor sa devina samsari. Oricum ”samsarul” de legume si fructe e o alta activitate economica, complet diferita de productie, fara de care productia ramane in camp si consumatorul la bloc, intre betoane.
 
Lectia 3:
Consumatorul modern nu vrea sa depuna mare efort cand cumpara. Prefera supermarketurile, locul unde gaseste tot ce are nevoie. Locul unde salveaza timp. Timp pe care il aloca pentru familie sau alte activitati (recreere, un alt job etc.). Orice incercare a producatorilor de a apropia consumatorii de tarla va fi sortita esecului. Producatorii trebuie sa gaseasca o cale sa ajunga in supermarketuri, locul unde merg sa consume rosii si ardei cei mai multi romani, in cantitati enorme, la pachet cu alte produse pe care le cumpara saptamanal. Producatorii trebuie sa inteleaga cum achizitioneaza legume si fructe supermarketurile, ce conditii au, ce cer.
Cand cer, supermarketurile au in fata lor consumatorii lor. Deci nu cer lucruri pe care stiu ca le doresc consumatorii. Daca ti se pare ca nu poti negocia cu ele, ca esti prea mic sau prea lipsit de importanta, te asociezi. Sau iti faci propriul supermarket. In niciun caz nu duci lupta prin mijloace politice pentru ca e pierduta din start. Prietenia politicianului in lupta asta e una falsa si ti se poate intoarce impotriva in timp.
 
Lectia 4:
Consumatorul nu consuma pentru ca un produs are tricolor pe el. Sau, cel care o face, isi asuma costurile si beneficiile unei astfel de alegeri. Consuma rosiile si ardeii pentru CALITATE si PRET. Indiferent de steagul de pe produs, consumatorul vrea sa dea putin pe produs si sa cumpere mult cand cumpara. A ascunde probleme de calitate si pret in spatele unui steag e o alta strategie extrem de paguboasa. Nu cu steagul il convingi pe consumator de produsele tale.
 
Lectia 5:
Concurenta este esentiala, mai ales pe o Piata Unica unde concurezi cu tari care au o clima mai blanda ca a ta, mai ales iarna. Capitalul investit de altii mai abitir ca tine in capacitati de productie, stocare si depozitare devin avantaje competitive greu de surmontat. Protectionismul si barierele in calea celor care te concureaza nu sunt nici ele solutii. Sunt tot pilule otravite care se vor intoarce, in final, tot impotriva producatorilor si consumatorilor. Natural noi nu putem produce iarna rosii mai ieftin decat o fac spaniolii sau italienii. Caci la ei e mai cald.
 
In plus, ei au si investitii masive in asa ceva, in tot ce inseamna transport, prelucrare, conservare si depozitare. Si au infrastructura care ii apropie enorm de blocul consumatorului roman. Teoretic, distanta dintre ei si consumator e cam identica (ca timp si cost) cu distanta dintre tarlaua producatorului roman si consumator. Concurenta nu poate fi nici blamata si nici alterata. Chiar daca aparent nu pare ca e asa, concurenta ajuta si producatorii si consumatorii deopotriva. Mai ales pe termen lung.
 
Mai sunt si alte probleme sensibile cum ar fi subventiile, lipsa autostrazilor sau irigatiile. Poate altadata le vom discuta si pe acelea...
 
Solutiile pot fi discutate doar dupa ce sunt intelese si integrate aceste 5 lectii esentiale despre agricultura din Romania. Pana atunci vom continua sa traim blestemul anilor cu seceta cand productia este parjolita de arsita si blestemul anilor cu productii record cand se arunca productie pe camp. Vom fi mereu blestemati. Mereu pe pierdere. Mereu cu mana intinsa!”, a scris economistul pe pagina sa de Facebook.