Peste 200 de vinuri si 24 de crame romanesti, la Salonul vinurilor Millésime

A cincea editie a Salonului Vinurilor “Millésime” s-a desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute, in Cetatea Oradea, cu participarea a 24 de crame din Romania, peste 200 de vinuri, un atelier de Feteasca alba cu degustari comparative din toata Romania, cu lucrari de pictura naiva cu tematica si vanzare.

“Prin atelierul de Feteasca alba avem degustari comparative la Fetestile albe din intreaga tara, ca tehnologii si abordari. Vrem sa revitalizam putin acest soi, sa-l aducem in fata consumatorului, pentru ca daca nu vom avea consumatori educati care sa-l pretuiasca si sa-l plateasca, nu vom avea un soi de exceptie pentru Romania. De ce? Feteasca alba deriva, practic, din Feteasca neagra. Se pare ca este o variatie mugurala. Si din Feteasca alba avem Feteasca regala. Cele trei Fetesti au o legatura apropiata de rudenie. Si asta o putem face degustand comparativ aceste Fetesti,” a declarat presedintele Asociatiei Millesime, Dorin Popa.

Pe langa cele 24 de crame romanesti au mai expus vinuri straine o singura crama din Italia si una, ReWine, din Oradea, partener pentru masterclassul de vinuri californiene. Bihorul a fost reprezentat de doua crame in salon, anume Cramele Corbut, din Diosig si Cramele Darabont.

“Varful de lance al Cramei Corbut este roséul Anastasia, premiat cu aur la Concursul Povesti cu vinuri romanesti, organizat de BASF. Noi zicem ca este un vin reprezentativ pentru Bihor, nu doar pentru crama. E un cupaj de Feteasca neagra, cu Merlot si Cabernet si reflecta foarte bine terroirul, fiind un vin proaspat, placut. Noi il recomandam cu incredere. Asta nu inseamna ca celelalte vinuri nu sunt foarte bune, dar noi pe acesta il consideram vedeta cramei”, a declarat reprezentantul cramei, Remus Rosca.

Crama Corbut mai ofera vinuri a lbe, zona Bihorului avand traditie mai ales in vinuri albe, un cupaj Alb de Diosig, creat in acest an, un vin nou lansat pe piata, perfect pentru vara: prietenos, fresh. Mai produc un singur vin rosu, numit Romul, un cupaj din Feteasca neagra, Merlot s Cabernet, facut cu struguri din zona Minis.

In plina dezvoltare, podgoriile Corbut de la Diosig au in prezent 9,8 hectare pe rod, o crama boutique, dar datorita succesului vinurilor, au mai fost plantate sase hectare. Ca proiect de viitor se va construi un conac pentru turismul viti-vinicol, in satul Ianca, de langa Diosig, care va putea primi turisti pentru degustari.

Asociatia pentru Cultura si Civilizatia Vinurilor a organizat acest salon al vinurilor romanesti in perioada 9-11 iunie, in Galeria asociatiei din Cetatea Oradea.

Vizitatorii celor trei zile de salon au putut admira si cumpara 24 de picturi naive, in prima expozitie cu tematica “vie si vin” numita “Vin’ la cultura”, dar descrisa sugubat ca “expozitie de arta naiva de origine controlata”, sintagma folosita in cazul vinurilor unei anumite regiuni.

Alaturi de Dorin Popa, presedintele Asociatiei de Arta Naiva din Romania, oradeanul Mircea Stroe a afirmat, mai mult sau mai putin in gluma, ca artistii care sunt prieteni cu vinul de calitate au inspiratie mai puternica si sunt mai creativi decat altii, neprieteni cu licoarea lui Bachus. “Asa cum vinul te predispune la veselie si arta naiva te bucura, inanta sufletul si te inveseleste. Sper ca aceasta expozitie sa aiba o viata indelungata in cadrul salonului de vinuri,” a spus Mircea Stroe.

In ton cu expozitia de arta naiva, Casele de vinuri Cotnari au venit cu gama “Naiv”, un brand lansat in august 2022, cu cinci vinuri realizate din soiuri de struguri romanesti: trei albe, un rosé si un rosu, toate in varianta sec. Etichetele sunt picturi naive, realizate de Bianca Culus si aduc omagii unor vinuri speciale: Feteasca Alba, Grasa de Cotnari, Tamaioasa, Busuioaca si Feteasca neagra, doar soiuri autohtone. In plus, au adus si doua spumante Millésime, a precizat reprezentanta Casei de vinuri Cotnari pe partea de vest a tarii, Adelina Suta.

Vizitatorii au avut ocazia sa cumpere din salon o serie de harti viti-vinicole, primele noua modele de harti tiparite, fie pe ansamblul tarii, fie de detaliu, pe regiuni.

“Am transformat legile si caietele de sarcini in informatie cartografica. Arealul unei podgorii este foarte clar stipulat in lege, ordinul 1205, de exemplu, si georeferentiate, au aparut variantele de harti. Dupa care adaugam detalii: cramele cu pozitionari precise, soiuri, plantatii etc.,” a declarat Iulian Barbuceanu, autorul Atlasului Vinului Romanesc.

Pasionatii de domeniu au avut ocazia, sambata si duminica, sa participe la masterclassuri sustinute de specialisti in domeniu.