Cercetatorii romani vor sa obtina zahar din irisi negri
Irisul negru, alaturi de alte varietati cultivate la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura, Floricultura, Plante Aromatice (BRGVLFPA), face obiectul unor analize ale cercetatorilor, ca urmare a faptului ca bulbii florilor contin o cantitate mare de zahar, apropiata din punct de vedere al concentratiei cu cea din plantele clasice, cum ar fi stevia, sfecla sau trestia de zahar.
Potrivit cercetatorilor, in Romania irisii nu au facut obiectul unor studii amanuntite, cu toate ca planta are un potential ridicat in domeniul alimentar. Alaturi de iris, mai exista si alte plante din care se pot obtine produse ce pot inlocui cu succes zaharul clasic, cu beneficii si in domeniul medical.
„Irisul de zahar sau irisul dulce denumit popular este un iris din care se extrage o substanta dulce, care poate inlocui zaharul. Din pacate, el a fost foarte putin studiat in Romania, in anii „80 s-a incercat o alternativa la zahar si atunci au fost luate in studiu mai multe plante, printre care si irisul dulce. Dupa cum stiti, zaharul se extrage din plante, fie ca vorbim de sfecla de zahar, trestia de zahar, dar cred ca mai sunt si alte plante care le pot inlocui pe cele consacrate. Vorbim despre topinambur, unde avem patru soiuri omologate si urmeaza cel de-al cincilea, la care se adauga si alte plante, cum ar fi irisul dulce, lemnul dulce sau stevia aclimatizata aici la Banca de Resurse”, a declarat directorul BRGVLFPA, Costel Vanatoru.
Zaharul din iris este extras din radacinile plantei, iar concentratia poate varia de la un soi la altul. Cu sprijinul mai multor universitati din tara, Banca de Resurse Genetice Vegetale isi propune sa stabileasca pentru fiecare varietate in parte concentratia de substante din care se poate produce zaharul.
„Irisul dulce este apreciat pentru concentratia sa dulce la nivelul tuberculilor, radacinilor tuberizate. Acum incercam sa le punem la punct, avem mai multe varietati de iris, vedem care dintre acestea are cea mai mare concentratie si in acelasi timp sa vedem potentialul de productie, pentru ca irisul este o planta perena si trebuie sa aflam cum putem introduce in cultura aceasta planta, pentru aceasta directie de utilizare. Din punct de vedere al concentratiei de zahar, irisul este aproape de plantele clasice, fie ca vorbim de sfecla sau trestie de zahar si speram ca intr-un proiect la care lucram cu colegii nostri de la Universitatea Dunarea de Jos si cei de la Universitatea Bucuresti sa cunoastem mai bine compozitia biochimica a acestei plante”, a precizat directorul Bancii de Resurse Genetice Vegetale.
Una dintre speciile rare, dar productive de la care cercetatorii se asteapta sa obtina rezultate de exceptie este irisul negru. In viitorul nu foarte indepartat, conducerea institutiei spera ca specialistii sa poata sa analizeze florile si din perspectiva mirosurilor, cu ajutorul unui gaz cromatograf.
„Irisul are o paleta larga de exprimare atat sub aspectul inaltimii, cat si a florii. Avem o paleta larga de culori, de la nuante deschise de albastru, violet pana la irisul negru, care este o varietate rara, dar care este foarte productiva, foarte viguroasa si suntem curiosi sa vedem analizele de laborator ce indica la acesti tuberculi. Planta este atractiva. Sigur, este o planta decorativa, dar putini stiu ca poate fi folosita in industria alimentara. Pe de alta parte, ne speriem cand vine vorba despre organisme modificate genetic, insa industria parfumurilor a investit cel mai mult in modificarea genetica a plantelor, pentru ca doreau sa obtina flori care sa isi pastreze parfumul pentru mult timp. Speram ca in viitor sa analizam si aceste aspecte, pentru ca speram sa intram in posesia unui gaz cromatograf, un aparat care poate analiza gazul emanat de o floare”, a subliniat cercetatorul.
