Parlamentul European interzice importul anumitor produse care provin din defrisari

Ciocolata, cafea, lemn sau cauciuc: pentru a fi vandute in Uniunea Europeana (UE), aceste produse vor trebui sa nu provina din defrisari, potrivit unui text de lege votat cu o foarte larga majoritate miercuri in Parlamentul European, informeaza AFP si un comunicat de presa al institutiei.

Noua lege a fost adoptata cu 552 voturi pentru, 44 impotriva si 43 abtineri. Aceasta reglementare are drept obiectiv lupta impotriva schimbarii climatice si protejarea biodiversitatii.

Importarea in UE a unor produse derivate din vite, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, carbune din lemn si hartie imprimata va fi interzisa daca aceste produse provin de pe terenuri defrisate.

Nu se vor interzice importurile din anumite tari sau de anumite marfuri, dar companiile vor putea vinde produse in Uniune doar daca furnizorul lor a emis o asa numita ‘declaratie de diligenta’ care sa ateste ca produsul nu provine de pe terenuri defrisate si nu a condus la degradarea padurilor, inclusiv a padurilor primare de neinlocuit, dupa 31 decembrie 2020, precizeaza comunicatul de presa.

Parlamentul European solicita si ca aceste companii sa fie obligate sa verifice daca produsele respective respecta legislatia aplicabila in tara de productie, inclusiv legislatia privind drepturile omului, si ca au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.
Parlamentul a reusit inclusiv sa extinda definitia conceptului de ‘degradare a padurilor’, care include conversia padurilor primare sau a padurilor regenerabile natural in paduri de plantatie sau in alte suprafete impadurite.

Aflata la originea a 16% din defrisarea mondiala prin intermediul importurilor sale (majoritatea de soia si de ulei de palmier, conform cifrelor din 2017), UE este al doilea distrugator forestier dupa China, potrivit Fondului Mondial pentru Natura (WWF), precizeaza AFP.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) estimeaza ca 420 de milioane de hectare de padure, o suprafata mai intinsa decat UE, au fost convertite din paduri in terenuri agricole intre 1990 si 2020. Consumul UE reprezinta aproximativ 10% din defrisarile globale, iar uleiul de palmier si soia reprezinta mai mult de doua treimi din total.

Aceasta este ‘prima lege din lume ce va pune capat defrisarii importate’, a salutat eurodeputatul Pascal Canfin (Renew), in timpul unor dezbateri care au avut loc luni seara in Parlamentul European.

‘Toate sondajele de opinie arata ca europenii nu vor sa contribuie la defrisare, insa ei nu aveau posibilitatea de a sti, atunci cand beau o ceasca de cafea dimineata sau o ceasca de ciocolata ca, de fapt, ei sunt complici ai defrisarii importate’, a spus eurodeputatul.

Greenpeace a nuantat anvergura textului legislativ, apreciind ca acesta este ‘doar un prim pas’. Pentru organizatia nonguvernamentala, aceasta reglementare prezinta ‘brese’, de exemplu prin excluderea unor ecosisteme precum savana si omitand sa vizeze bancile europene care finanteaza proiecte distrugatoare de paduri.

Eurodeputata Marie Toussaint (Verzi) a estimat luni in Parlamentul European ca noua lege este un ‘imens pas inainte pentru padurile lumii, clima, biodiversitate, dar si pentru drepturile omului si reglementarea unei economii devenita nebuneasca’.

Totodata, ea a apreciat drept ‘indispensabil ca acest text sa fie extins, pentru a avea un impact asupra ecosistemele fragile cum sunt mangrovele, a include alte produse precum porumbul sau a integra actorii care finanteaza numeroase proiecte ce duc la defrisare’.

In timpul dezbaterilor, raportorul Christophe Hansen (PPE, dreapta), a recunoscut ca textul ‘nu este perfect’, explicand ca acesta este motivul pentru care sunt prevazute trei revizuiri: dupa un an, doi ani si cinci ani. ‘Perfectiunea este lasata pentru mai tarziu’, a spus el.

Comisia Europeana va clasifica tarile sau regiuni ale acestor tari in functie de criteriile de risc (scazut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluari obiective si transparente, in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a regulamentului. Produsele care provin din tari cu risc scazut vor beneficia de o procedura simplificata in materie de diligenta. Operatorii vor fi verificati intr-o proportie care depinde de nivelul de risc al tarii: 9% pentru tarile cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard si 1% pentru cele cu risc scazut.

Autoritatile competente ale Uniunii vor avea acces la informatii relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocatie, si vor face verificari cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit si al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.

Penalizarile pentru nerespectarea normelor vor fi proportionale si disuasive, iar amenda maxima va trebui sa fie de cel putin 4% din cifra de afaceri anuala realizata in Uniunea Europeana de operatorul sau comerciantul care incalca normele.

Textul trebuie sa fie acum aprobat oficial de catre Consiliul UE. El va fi apoi publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si va intra in vigoare dupa alte 20 de zile.

In octombrie 2020, PE si-a invocat prerogativa mentionata in tratat pentru a cere Comisiei sa propuna un act legislativ care sa opreasca defrisarile provocate de Uniunea Europeana la nivel mondial. Pe 6 decembrie 2022, Parlamentul a incheiat un acord cu tarile Uniunii pe marginea noului act legislativ.