Proiect: Romanii ar putea consuma legume crescute în mediul urban

Romanii ar putea consuma plante crescute în spatii fixe (cladiri) sau mobile amplasate în proximitatea centrelor de comercializare sau de prelucrare, potrivit unei propuneri legislative privind stimularea horticulturii în medii controlate si a horticulturii urbane initiate de presedintele grupului parlamentar al minoritatilor nationale, deputatul Varujan Pambuccian.

‘Horticultura în medii controlate este o modalitate de crestere a plantelor în spatii izolate din punct de vedere climatic, chimic si biologic în scopul utilizarii productiei obtinute pentru consumul uman, ca hrana în stare proaspata sau procesata, în scopuri medicinale, precum si pentru obtinerea furajelor verzi pentru animale’, prevede proiectul depus la Parlament.

Potrivit acestuia, într-o încapere plantele pot fi crescute pe suprafete etajate. În acest caz, suprafata cultivata este data de produsul dintre suprafata unui etaj si numarul de etaje sau, daca suprafetele etajelor difera, de suma acestora. În cazul în care tehnologia utilizata permite o densitate mai mare a plantelor, suprafata cultivata va fi alterata cu un coeficient supraunitar reprezentand raportul dintre densitatea culturii realizate în tehnologia respectiva si cea a culturii de acelasi tip realizate în horticultura conventionala.

Proiectul defineste horticultura urbana ca fiind practica cultivarii plantelor horticole (legumicole, inclusiv a ciupercilor, pomicole sau floricole comestibile) în scopul utilizarii lor ca hrana în stare proaspata sau procesata sau în scopuri medicinale în spatiul intravilan al localitatilor.

Propunerea prevede, totodata, proceduri clare conform carora produsele vor fi etichetate ca fiind din medii controlate sau necontaminate chimic si bacteorologic, precum si sanctiuni în Codul penal pentru schimbarea destinatiei unei investitii sau amenda pentru nedepunerea la termen de catre beneficiari a situatiei economico-financiare.

De asemenea, se stipuleaza ca politica agricola a ministerului de resort va cuprinde anual masuri privind stimularea dezvoltarii agriculturii în medii controlate, constand în principal de acordarea de fonduri nerambursabile, iar beneficiarul fondurilor are obligatia mentinerii specificului investitiei pentru o perioada de 10 ani si va prezenta anual finantatorului un raport privind situatia economico-financiara a fermei realizate utilizand fondurile respective.

Primariile localitatilor cu peste 100.000 de locuitori au obligatia, potrivit propunerii legislative, sa întocmeasca si sa obtina aprobarea consiliilor locale, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru strategii privind horticultura urbana si amplasarea unitatilor de productie în medii controlate în spatiul intravilan sau extravilan al localitatii.

‘Proiectul vizeaza aducerea si în Romania a unor tehnologii care deja au peste 20 de ani vechime în lume si care sunt ‘osatura’ a ceea ce eu numesc ‘A treia revolutie agrara’. Daca prima revolutie a permis cresterea plantelor si producerea hranei în general în proximitate, legand într-un fel sau altul comunitatile umane de un anumit loc, de geografia lui, lucru care a condus la toata organizarea sociala în care traim astazi, a treia revolutie agrara vine cu delocalizarea productiei de hrana, adica nu mai conteaza în ce zona pedoclimatica te afli sau în ce moment al anului initiezi o cultura. Poti sa cultivi practic orice, indiferent de unde esti din punct de vedere geografic asezat la un moment dat’, a explicat Varujan Pambuccian.

Conform acestuia, unul dintre avantaje consta în faptul ca hrana crescuta în acest fel este necontaminata chimic si biologic.
‘Mai mult, cantitatea de apa pe care o necesita reprezinta cam 5% din cantitatea de apa utilizata în agricultura conventionala, ceea ce, într-o perioada în care se accentueaza desertificarea pe tot globul, dar si în Romania – e vizibil acest fenomen – acest aspect este extrem de important. Dezavantajul acestui tip de avantaj de a face agricultura este ca consuma mai multa energie decat agricultura conventionala si tocmai de aceea, ca sa poti sa dezvolti asa ceva, trebuie sa investesti la început si legea tocmai asta face. (…) Etichetarea este un prim capitol. Al doilea capitol aduce din punctul de vedere al subventiilor agricultura aceasta în medii controlate pe picior de egalitate cu cea conventionala si ofera sprijinul intial, cel care e mai complicat de obtinut de unul singur, prin resurse de la bugetul de stat sau de la bugetele locale’, a detaliat initiatorul proiectului.

Legea are o parte care se refera la cercetare si la învatamant privind noi tehnologii.

‘Vorbim chiar si de cercetare stiintifica, nu doar tehnologica, de lucruri care tin de biologia plantei si de tehnologii care sunt înca în dezvoltare. În lege vorbesc de înfiintarea unor centre de cercetare si de aducerea în programa liceelor de specialitate si a universitatilor de profil a cunostintelor legate de acest tip de agricultura. (…) În Romania avem un supermarket care a venit cu asa ceva. Observam în plan global o corporatizare (…) Si, atunci, problema este una foarte serioasa si din punct de vedere strategic va trebui sa ne dezvoltam repede centrele noastre de productie, în asa fel încat sa putem face fata acestui fenomen. Va trebui sa construim o industrie agricola nationala si legea cu asta se ocupa – cu felul în care putem sa construim, stiu ca suna foarte ciudat, o industrie agricola nationala’, a mentionat parlamentarul.

Senatul este prima Camera legislativa sesizata, forul decizional fiind Camera Deputatilor.