Romania castiga in fata Bulgariei recunoasterea europeana a produsului ‘Placinta Dobrogeana’

Romania castiga in fata Bulgariei recunoasterea europeana cu Indicatie Geografica Protejata (IGP) a produsului ‘Placinta Dobrogeana’, dupa aproape doi ani de ‘opozitie hotarata si sustinuta’ din partea vecinilor de la sud de Dunare.

‘La ultimele negocieri pe cale diplomatica intre ministerele Agriculturii din Romania si Bulgaria, in dialog cu Directia Generala pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care Romania va primi recunoasterea europeana prin inregistrarea produsului ‘Placinta Dobrogeana IGP’ si publicarea acestuia in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opozitia Bulgariei are la baza istoria comuna a regiunii Dobrogea, care a inclus si un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii nostri au facut o opozitie hotarata si sustinuta aproape doi ani’, a declarat Ionut Diaconeasa, consilier in cadrul Directiei Generale pentru Afaceri Europene si Relatii Internationale din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Acesta a precizat ca Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, in regiunea de la sudul judetului Constanta si fara recunoastere IGP, cu caractere chirilice sau latine ‘Dobrudzhanka banitsa’ pentru o perioada de 10 ani, desi initial ceruse 15 ani. De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusa in limba romana de ‘Placinta Dobrogeana’.

‘Faptul ca alte state ne urmaresc demersurile, iar in cazul de fata vecinii bulgari, demonstreaza notorietatea si calitatea deosebita a produselor romanesti, care sunt foarte apreciate pe piata si incet incet isi fac loc atat pe piata europeana cat si in registrul produselor recunoscute de catre Comisia Europeana pentru calitatea lor’, a mai spus Diaconeasa.

Potrivit sursei citate, aceasta decizie va fi aprobata in luna martie, in sedinta DG Agri, unde se afla pe ordinea de zi, dupa care va urma procedural publicarea in Jurnalul Oficial al UE, cel mai probabil in luna aprilie.

Demersurile pentru recunoasterea europeana a acestui produs cu IGP au inceput in anul 2017, an in care s-a infiintat si Asociatia Traditional Moesis, cu scopul de a promova produsul traditional romanesc si producatorii, dar si constructia de identitate a produselor romanesti atat pe piete interne cat si externe.

Un an mai tarziu, in decembrie 2018, a avut loc depunerea documentatiei la MADR pentru obtinerea recunoasterii europene a produsului ‘Placinta Dobrogeana – Indicatie Geografica Protejata’. In aprilie 2019 s-a incheiat opozitia nationala depusa de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE in sistemul electronic ‘eAmbrosia’ in luna mai 2019. Cererea a fost publicata in Jurnalul Oficial al UE in februarie 2021, ulterior Bulgaria depunand declaratie motivata de opozitie. Incepand din iulie 2021, CE a invitat opozantul si solicitantul pentru demararea consultarilor.

Placinta dobrogeana este un produs de patiserie copt, precopt, congelat si crud congelat obtinut din foi umplute cu branza telemea sarata, amestecata cu cas si oua. Foile produsului se obtin prin intinderea si tragerea aluatului. Foile cu umplutura sunt rulate, incretite si asezate in forma de spirala in tavi rotunde. Greutatea produsului este intre 500 si 2.000 de grame. Gustul este sarat dat de amestecul de branza telemea, cas, oua si iaurt coapte impreuna cu foile din aluat nedospit.

Produsul ‘Placinta Dobrogeana’ are o consistenta moale, frageda, datorita amestecului de ou si iaurt turnat deasupra, fata de alte produse de acelasi tip, care au o consistenta crocanta cu suprafata usor casanta. O alta deosebire fata de alte produse de acelasi tip este folosirea aluatului necongelat al foilor, aluat proaspat pregatit pentru fiecare sarja de produs finit.

Romania are recunoscute pana in prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care noua cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Tara Barsei, Scrumbie de Dunare afumata, Carnati de Plescoi, Telemea de Sibiu, Cascaval de Saveni, Salata cu icre de stiuca de Tulcea, Salata traditionala cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibanesti, cu Denumire de Origine Protejata (DOP).

Totodata, la nivel european sunt inregistrate si bauturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Palinca, Tuica Zetea de Mediesu Aurit, T˜uica de Arges, Horinca de Camarzana) si din categoria Rachiu de vin (Vinars Tarnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt in derulare actiuni specifice care vizeaza inregistrarea produsului ‘Pelin’ produs din categoria bauturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.

Alte sapte produse depuse spre inregistrare se afla in faza avansata: Salinate de Turda (ceafa, cotlet, piept de porc si pulpa de porc) – IGP (Indicatie Geografica Protejata) – in data de 15.12.2021, a fost depusa la Comisia Europeana documentatia necesara; Pita de Pecica (Indicatie Geografica Protejata) – in data de 22.12.2021 a fost inregistrata, in sistemul electronic ‘eAmbrosia’, cererea Romaniei pentru dobandirea protectiei pe sistemul de calitate Indicatie Geografica Protejata.

Dosarul pentru tuberoza de Hoghilag se afla la directia de specialitate a MADR, fiind in analiza documentatia aferenta inregistrarii, ca IGP (Indicatie Geografica Protejata), iar pentru produsele: branza framantata de Teaca (IGP), Virsli (IGP) si Branza de burduf de Bran (IGP) sunt in derulare activitati necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborarii si depunerii documentatiei potentialelor denumiri de produse a fi inregistrare pe sisteme de calitate europene.

Specialistii Ministerului Agriculturii au identificat pentru o posibila inregistrare la nivel european si alte produse traditionale precum: Telemea de Vaideeni (judet Valcea), Gem de rabarbar, Branza de Gulianca, Salam de Nadlac, Usturoi de Copalau, Ceapa de Pericei, Sunca ardeleneasca, Varza de Toboliu, Bere nemteana, Cobza cu pastrav afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Samburesti, Carnati oltenesti, Mere de Voinesti etc.

Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, inregistrate in sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare romanesti.

Sursa foto: moesis.ro