Analiza

Romania genereaza 22 mil. tone de deseuri pe an, cantitate mai mare decat productia de grau

Cantitatea de deseuri generate in Romania este de 22 de milioane de tone pe an, mai mare decat productia de grau a tarii, a afirmat Constantin Damov, presedintele Coalitiei pentru Economia Circulara.

“Tot ceea ce aruncam astazi reprezinta niste resurse colosale. Nu stiu daca multa lume a aflat, dar pretul oricarui deseu care ajunge la reciclare a depasit pretul graului si pe cel al porumbului. De exemplu, PET-ul costa de cinci ori mai mult decat graul”, a spus Damov, in cadrul conferintei PRIA Environment.

El a aratat ca o mare problema este ca deseurile din constructii sunt considerate municipale si ele ajung sa reprezinta 30% din totalul deseurilor municipale.

“Tinta de reciclare pe care o avem, de 60-70%, poate fi atinsa doar daca rezolvam problema deseurilor biodegradabile, care reprezinta 60% din deseurile municipale. Romania produce astazi mai mult deseu decat grau, 22 de milioane de tone pe an de deseuri. Exista un potential enorm si acesta trebuie fructificat”, a adaugat Damov, care este si presedintele Green Group.

La randul sau, Radu Merica, director general RER Ecologic Group, prezent la conferinta, a aratat ca o alta mare problema este reprezentata de sistemul actual, cand fiecare plateste o suma fixa, indiferent cat deseu produce.

“Cam asa este cu deseurile: indiferent cat consumam, cat generam, cat nu sortam, cat depunem si cum depunem, plata este pe persoana, indiferent daca am o casa mare si generam multe deseuri, platesc la fel pe persoana cu cineva care separa si are o cantitate mica de rezidual, unde de fapt sunt adevaratele costuri mari la procesarea deseurilor”, a spus Merica.

Potrivit acestuia, s-a incercat implementarea unui sistem de tip “plateste pentru cat atunci” in Oradea, in trecut, insa proiectul nu a putut fi aplicat intrucat existau deja contractele standard, pe persoana, iar agentia de servicii comunitare din oras s-a opus.

“Cel mai bine ar fi sa existe puncte de colectare pentru un numar cat mai mic de locuitori, sa existe sentimentul ca acele locuri le apartin. Nici blocurile noi nu au rezolvata problema zonei de colectare. Din punctul nostru de vedere, ‘plateste pentru cat arunci’ este primul pas si, din pacate, iata ca dureaza prea mult”, a continuat Merica.

Totodata, Dan Pascu, director RETIM, a aratat ca 20-30% din deseurile menajere sunt de fapt alte tipuri de deseuri, care nu ar trebui puse in aceleasi recipiente.

“Ce am vazut in draftul de ghiduri de deseuri prin PNRR, digitalizare, insule ecologice digitalizate, CAV-urile (Centrele de Aport Voluntar – n.r.), sunt niste lucruri extraordinare ca si concept, sunt niste debusee extraordinare. Aceasta deoarece 20-30% din cantitatea de deseuri sunt alt tip de deseuri, care nu ar trebui sa fie la cele menajere, sa incarce masinile de colectare, instalatiile de tratare si gropile si ar trebui sa fie colectate separat: deseuri de tip voluminos, deseuri vegetale, periculoase, constructii, demolari”, a declarat Pascu.

In mod firesc, cetatenii, nestiind ce sa faca cu ele, le indeasa in pubele, care au o capacitate destul de mare.

“Oamenii au nevoie de indrumare din partea operatorului. Colegii din Oradea care au reusit sa faca acest lucru au 25.000 de vizite pe an, deci 25.000 de gospodarii s-au dus si au depus ceva o data pe an, ceea ce este extraordinar”, a aratat el.

In opinia sa, insulele digitalizate rezolva doua probleme: controlul accesului si identificarea utilizatorului.

“Principiul ‘plateste cat arunci, din punctul nostru de vedere, poate fi inceputul unei povesti de succes sau poate fi inceputul unui cosmar, daca startul este prost. In acest moment, principiul este prost inteles, iar autoritatile publice locale nu stiu cum sa-l implementeze. Am urmarit 20 de licitatii publice din 20 de judete, la vreo 10 dintre ele am studiat documentatia, la unele am si participat. Imi pare rau sa spun ca nu am vazut o implementare decenta, nu zic perfecta”, a sustinut Pascu.

Exista un mit ca toate acestea vor duce la scumpiri, ceea ce este gresit, a mai spus el.