Lana de oaie Turcana, pe cale sa obtina certificarea europeana cu IGP

Romania ar putea deveni a doua tara din Uniunea Europeana care va cere inregistrarea ca produs agricol a lanii de oaie – Turcana- pe o schema de calitate europeana, dupa Marea Britanie, care a obtinut in anul 2011, pe cand era membra a UE, certificarea lanii de oaie Shetland cu Denumire de Origine Protejata (DOP).

Documentatia pentru certificarea lanii de oaie Turcana cu Indicatie Geografice Protejata (IGP) va fi depusa in acest an la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale spre evaluare si ulterior va fi trimisa Comisiei Europene pentru certificare.

“Rasa Turcana este rasa reprezentativa a sectorului ovin in Romania, dar, din pacate, lana acestei rase reprezinta o problema majora prin prisma cantitatii foarte mari disponibile si observam ca devine si o problema de mediu. In prezent, suntem in etapa de cercetare, studiu si intocmirea documentatiei de catre colectivul Facultatii de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului (FSAIAPM) din cadrul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, impreuna cu studentii de la specializarile Montanologie si Protectia Mediului. Ne propunem ca in cursul acestui an sa finalizam procedurile pentru depunerea documentatiei, conform procedurii, la Ministerul Agriculturii spre evaluare, urmand ca ulterior sa fie trimisa la Bruxelles. Dat fiind faptul ca suntem o facultate de profil intr-o zona geografica cu o puternica traditie in colectarea si prelucrarea lanii am initiat, si suntem coordonatori in acest proiect, un parteneriat cu asociatii ale crescatorilor de ovine din judetul Sibiu. Ne dorim astfel sa aducem recunoasterea Comisiei Europene, prin publicarea in Jurnalul Oficial al UE pentru Lana de oaie Turcana – Indicatie Geografica Protejata”, a declarat decanul Facultatii de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului, Camelia Sava.

Grupul aplicant este format din Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin FSAIAPM, si trei Asociatii ale crescatorilor de ovine, respectiv Asociatia crescatorilor de ovine din Sibiu – ACOS Marginimea, Eco Miorita si Asociatia judeteana a crescatorilor de ovine si caprine – AJCOC Marginimea. Documentatia si studiul aplicat pe fibra de lana este facut de studentii de la FSAIAPM.

Initiativa vine in urma unei analize facute la aceasta institutie de invatamant superior din Sibiu, din care a rezultat ca Romania are o mare problema cu valorificarea unei foarte mari cantitati de lana de oaie din rasa Turcana, intrucat fibra grosiera isi gaseste cu greu utilitate in industria textila.

“Elementele de specificitate identificate in urma studiilor sunt prezenta in sectiunea fibrei a mai multor straturi de celule aerate, calitate care o recomanda pentru industria constructiilor ca si material termoizolant. De asemenea, s-au consemnat si proprietati certe de higroscopicitate si hidrofilicitate (capacitatea de absorbtie a vaporilor de apa, respectiv a apei n.r.) proprietati care pot aduce o serie de avantaje pentru folosirea lanii ca si fertilizant in agricultura”, spun initiatorii acestui proiect.

Vasile Bratu, presedintele asociatiei ACOS Marginimea, spune ca in primul rand este important de stiut care sunt principalele calitati ale lanii de Turcana, pentru a putea ulterior cere Comisiei Europene recunoasterea acestor calitati.

“Pentru a putea cere sprijin sustenabil privind valorificarea lanii si a propune programe sustenabile trebuie sa stim care sunt principalele calitati ale lanii de Turcana si pe urma sa cerem Comisiei Europene recunoasterea acestor calitati. Iar acest lucru, la Sibiu, il poate face Facultatea de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului, cu care suntem parteneri in acest proiect.
Asa ne-am propus, intai identificam, certificam, apoi propunem si noi masuri”, a spus reprezentantul crescatorilor de ovine. Unul dintre studentii implicati in acest proiect, Robert Bonciu, student in anul I la specializarea Montanologie, afirma ca este pregatit sa faca fata tuturor provocarilor, desi este un proiect “complex si de durata”.

“Ma bucur ca am ocazia, inca din anul I de studiu, sa particip activ la un proiect de tara, prin care noi, studentii, impreuna cu cadrele didactice punem umarul la recunoasterea europeana a unui produs atat de valoros pentru agricultura Romaniei: lana de oaie din rasa Turcana. Acest proiect pe care deja l-am inceput va fi unul complex si de durata, dar suntem pregatiti sa facem fata tuturor provocarilor. Sunt convins ca vom avea satisfactii”, a adaugat Robert Bonciu.

Romania are in prezent 10 produse alimentare protejate la nivel european, in general produse din carne, lapte si peste, dar si noua bauturi spirtoase din fructe, insa in registrul UE al indicatiilor geografice si al sistemelor de calitate pot fi inscrise orice alte produse agricole precum fanul, lana, carmazul sau florile si plantele ornamentale.

In anul 2007, in tratatul Romaniei de aderare la UE, in anexa 1, lana nu a fost introdusa ca produs agricol si din aceasta cauza au aparut o serie de probleme in accesarea de fonduri europene prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), pentru achizitia de echipamente pentru spalarea si prelucrarea lanii.

“Consider categoric ca lana este produs agricol si nu un subprodus de origine animala care trebuie neutralizat. De aceea, prin regulamentul european 1151/2012 avem aceasta oportunitate de o obtine recunoastere la Comisia Europeana, proiect prin care o putem cupla cu masurile de finantare pentru mediul rural. Speram ca acest lucru sa se regaseasca in prelucrarea, cresterea pretului la valorificare ca materie prima, fiind un sprijin real pentru fermierii din sectorul zootehnic”, a spus Ionut Diaconeasa, profesor la Facultatea de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului (FSAIAPM), expert pe indicatii geografice si fonduri europene.
In anii 2017- 2020, Romania colecta aproximativ 15.000 de tone de lana care aproape integral lua calea exportului, una dintre destinatii fiind Turcia. Din cele 15.000 de tone de lana, 80%, adica 12.000 de tone, era lana de oaie din rasa Turcana.

Aceasta rasa locala predominanta a fost aclimatizata de foarte mult timp pe teritoriul Romaniei, fiind foarte rezistenta atat pentru pasunatul la campie cat si pentru pajistile alpine. Cele mai multe efective se regasesc in zona Banatului si a Dobrogei, iar productia de lana de la o oaie Turcana este in medie, 3,5 kg o data pe an, in sezonul pentru tuns care incepe in luna mai.

“Lana de Turcana, ca materie prima, nu este certificata si recunoscuta de niciun organism national sau european, in niciun domeniu. Nu stie nimeni ce calitati are si care este utilitatea ideala pentru ea. La export, odata certificata, se prezinta pe piata mondiala cu calitati recunoscute. Vrem certificarea ei deoarece este in cantitate mare, dar in acelasi timp are si cea mai mare problema la valorificare intrucat fibra grosiera de aproximativ 40 de microni, in comparatie cu Merinos sau Tigaie, care au 20, respectiv 30 de microni. Lana de Turcana nu poate fi utilizata in industria textila pentru imbracaminte, in timp ce lana din rasele mentionate anterior se valorifica inca destul de usor. Aceasta se exporta si in prezent, dar la un pret extrem de mic”, a explicat Diaconeasa.

Romania are in prezent un efectiv de aproximativ 10 milioane de capete de ovine, din care 8 milioane reprezinta rasa Turcana. Inainte de 1990, Romania avea in jur de 22 de milioane de ovine, din care 60% erau din aceasta rasa. In acele vremuri lana se valorifica integral, iar cea de Turcana era folosita in principal ca material textil de uz industrial, respectiv pentru saltele, covoare de trafic intens, presuri, lavete, dar si ca material de protectie termica la incaltaminte. De asemenea, din aceasta lana se mai faceau paturi si plapume.